|
Parintele paroh Valentin Ion Soare in intampinarea primaverii |
|
De ziua femeii! |
|
Barbatii, mesageri ai Bisericii catre doamnele de acasa |
|
O floare pentru fiecare |
|
In asteptarea inceperii slujbei |
La incheierea ultimei slujbe inaintea Postului Pastelui parintele paroh Valentin Ion Soare a oferit doamnelor ce au participat la slujba o floare, simbol al iubirii si al frumusetii, cu ocazia zilei femeii si in speranta venirii cat mai grabnice a primaverii. Tot o floare au primit si barbatii prezenti care au fost facuti mesageri ai bisericii catre doamnele si domnisoarele de acasa.
In cuvantul de incheiere, parintele paroh a aratat ca sarbatorile sunt zile anumite din cursul anului bisericesc, inchinate fie amintirii unor fapte din istoria sfanta, fie cinstirii lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Ele se deosebesc de celelalte zile prin aceea ca noi, crestinii, incetam ocupatiile obisnuite si mergem la biserica pentru a lua parte la sfintele slujbe. Sarbatorile sunt oranduite pentru ca sa dam odihna trupului si totodata sa ne ingrijim in chip deosebit de cele ale sufletului.
De asemenea parintele a aratat ca postul este infranarea de toate mincarurile sau, la caz de boala numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate lucrurile lumesti si de toate dorintele cele rele, pentru ca tot crestinul sa poata face rugaciunea lui mai usoara si sa impace pe Dumnezeu, inca si pentru ca sa omoare toate poftele trupesti si sa castige harul lui Dumnezeu. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care nu este ingaduit, zvorita din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu. Postul este si un mijloc de desavirsire, de omorare a vointei trupului, un semn vazut al vointei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii care nu au nevoie de hrana. Postul este lucrul lui Dumnezeu caci Lui nu-i trebuieste hrana-zice Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere ingereasca, pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea poftelor trupului, ca acesta hranindu-se ne-a facut morti; si izgonirea patimilor este postul, caci lacomia intarata patimile trupului. Postul foloseste si sufletului si trupului pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului.